Argument

Pentru instituțiile publice de cercetare dezvoltare sau universități localizate în regiuni mai puțin dezvoltate, existența unor importante decalaje de creştere economică între regiunile de dezvoltare ale României şi restructurarea întârziată a sistemului de cercetare românesc, a generat efecte negative directe asupra dezvoltării unor colaborări valoroase la nivel internațional şi național, dar şi a şansei de participare în proiecte şi rețele europene de cercetare. Izolarea, desprinderea de marile obiective de cercetare de la nivel european şi limitarea accesului la produse şi tehnologii performante necesare industriei şi serviciilor din România, constituie efecte pentru atenuarea cărora încă se lucrează.

Strategiile naționale integrate în planurile naționale de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) şi politicile de cercetare promovate în cadrul infrastructurilor aprobate sau aspirante la statutul de infrastructură din Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România 2017-2027, sunt focusate în jurul ideilor de creştere a:

• competitivității economiei româneşti prin inovare,
• contribuției româneşti la progresul cunoaşterii, şi
• rolului ştiinței în societate.

Transformarea sistemului național de CDI în subsistem socioeconomic cu performanțe și impact la nivelul mediei europene, prin asigurarea masei critice de cercetători din sistem, stimularea activităților CDI în sectorul privat şi susținerea procesului de specializare inteligentă în economie, precum şi creşterea nivelului şi a eficienței finanțării publice prin modernizarea infrastructurilor de cercetare inclusiv la nivelul regiunilor mai puțin dezvoltate, sunt obiective ale Planurilor Naționale de curând îndeplinite.

 

Proiectul RECENT-AIR, unic prin conceptul sau la nivel național:

• a avut stabilite obiective aliniate în totalitate celor cuprinse în Strategiile Naționale, prin intermediul unor activități care au permis realizarea unei componente de infrastructură care poate funcționa şi independent, în fiecare din cele 10 laboratoare nou înființate şi care sunt amplasate în regiuni mai puțin dezvoltate ale României (8 în regiunea Nord-Est, Iaşi (6 în zonă urbană, 1 în zonă rurală) şi Suceava, respectiv 2 în regiunea Sud-Est, Constanța şi Vrancea);
• a propus o nouă arie de cercetare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, aliniată standardelor internaționale, cu promovarea unui nou centru de competență, de interes potențial la nivel European, din Domeniul 3: Energie, mediu şi schimbări climatice, Subdomeniul 3.2: Mediu şi schimbări climatice, Sectorul de activitate 3.2.2: Gestionarea riscului indus de schimbările climatice asupra resurselor;
• a vizat dezvoltarea la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a unei infrastructuri aliniate cerințelor impuse de Forumul de Strategie Europeana privind Infrastructurile de Cercetare (European Strategy Forum on Research Infrastructures - ESFRI), în domeniul investigării proceselor de formare a aerosolilor şi a efectelor induse de aceştia;
• a urmărit ridicarea potențialului ştiințific şi tehnic de cercetare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în vederea realizării premiselor necesare investigării la nivel de excelență a caracteristicilor chimice şi fizice ale aerosolilor din câmp atmosferic, dar şi a investigării modului de răspuns a atmosferei la acțiunea unor factori de stres (antropic, biogen, urban, rural, marin, montan nepoluat, montan cu factori de risc seismic i vulcanic), pentru a contribui la rezolvarea / soluționarea cerințelor legate de efectele exercitate asupra:

(d.1) calității mediului,

(d.2) stării de sănătate a populației, şi

(d.3) modificărilor climatice.