Joi, 13 Martie 2025, 14:00 - 15:30
Sala Senatului, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 11 Carol I, 700506 Iasi, Romania
14:00 - 15:00: Prezentare si sesiune de intrebari
15:00 - 15:30: Coffee break
Atragerea tinerilor cercetători de excepție în echipa interdisciplinară a
Centrului RECENT AIR a reprezentat un obiectiv strategic asumat de echipa
coordonatoare pentru stimularea inovației și excelenței științifice a
Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) în domeniul R&D,
consolidând astfel poziția instituției la nivel național și pe scena
internațională. Angajamentul față de acest obiectiv este evidențiat astăzi
prin reușita tânărului cercetător SERGENTU Dumitru-Claudiu, asistent
universitar doctor în cadrul laboratorului RA-03 din structura RECENT AIR,
care a contribuit în calitate de prim autor cu contribuții egale la
publicarea rezultatelor obținute în cadrul laboratoruluiîn revista
Science.
În domeniul științelor interdisciplinare, diseminarea rezultatelor de
cercetare într-o revistă precum Science simbolizează recunoașterea globală a
excelenței științifice și apogeul carierei academice din viața unui
cercetător. Prin studiul intitulat „Berkelium–carbon bonding in a
tetravalent berkelocene”, publicat în revista Science pe 27 februarie 2025
(vol. 387, pp. 974-978), dr. SERGENTU devine primul cercetător de la UAIC
și, implicit, al Centrului RECENT AIR, cu publicații importante în cele două
reviste – Nature și Science –, recunoscute ca fiind cele mai prestigioase și
influente din lume. Această realizare confirmă impactul global al
laboratorului RECENT AIR și evidențiază potențialul infrastructurii de
cercetare de ultimă generație.
Dr. SERGENTU este chimist teoretician, expert în modelarea structurii
electronice a sistemelor moleculare cu metale grele de (post-)tranziție,
pământuri rare (lantanide) și actinide, cu aplicații majore în domenii
strategice precum gestionarea și stocarea deșeurilor nucleare, energia
nucleară, radioterapia și, nu în ultimul rând, dezvoltarea tehnologiilor
cuantice. Un aspect deosebit în portofoliul său de cercetare îl reprezintă
evidențierea și raționalizarea mecanismelor prin care lantanidele și
actinidele formează legături chimice cu alți atomi în cadrul moleculelor și
solidelor extinse, precum și modul în care aceste legături diferă de cele
tradiționale, covalente și ionice.Acest interes se conturează în contextul
în care comunitatea științifică lucrează intens la elaborarea unei noi
teorii cuantice, capabilă să explice atât interacțiunile chimice, cât și
comportamentul fizico-chimic extrem de atipic al sistemelor moleculare cu
actinide transuranice.
„Berkelium–carbon bonding in a tetravalent
berkelocene” este un studiu realizat în această direcție de dr. Sergentu, în
colaborare cu cercetători și laboratoare de renume din SUA. Prin acest
studiu, laboratorul RECENT AIR al UAIC se aliniază cu Universitatea din
California Berkeley, Lawrence Berkeley National Laboratory și Universitatea
de Stat din New York, Buffalo.
Chimia organometalică a metalelor de tranziție (precum fier, cobalt, vanadiu
etc.) a cunoscut un avans major odată cu elucidarea structurii de tip
sandwich a ferocenei, Fe(C₅H₅)₂, de către Wilkinson și Fischer, laureați ai
Premiului Nobel în 1973. Această descoperire istorică a dus la dezvoltarea
rapidă a chimiei organometalice cu metale de tranziție și a inspirat
extinderea domeniului către lantanide și actinide. Sinteza uranocenei –
U(C₈H₈)₂ – din 1968 a marcat debutul seriei actinocenelor cu structură de
tip sandwich. Studiul structurii electronice a actinocenelor, incluzând
actinide precum toriu, protactiniu, neptuniu și plutoniu, a avut un rol
esențial în aprofundarea cunoștințelor despre aceste elemente extrem de
exotice. Până la 27 februarie 2025, berkelocena, Bk(C₈H₈)₂, a fost ultima
piesă lipsă din seria actinocenelor cu actinide tetravalente, iar
descoperirea sa marchează un punct de cotitură în dezvoltarea chimiei
organometalice a elementelor transplutonice.